Atracții turistice

Muntele Ceahlău

Istoria Muntelui Ceahlău e învăluită în jurul misterelor legendare de altă dată. Una din legende spune că dacii considerau acest munte drept sălaş al zeului Zamolxis. Se pare că numele străbun al masivului era Pion sau Peon, cuvânt provenit din greacă și care în traducere însemna "casa stâlpului". Nu foarte mulți știu că astăzi, Masivul Ceahlău este considerat drept al doilea munte sfânt al creştinătăţii ortodoxe, după Muntele Athos.

Conform folclorului nostru, Muntele Ceahlău s-a născut dintr-o legendă pur românească. Celebra Baba Dochia, avea un fiu numit Dragobete, care s-a căsătorit împotriva voinței sale. De aceea, într-o zi de iarnă geroasă, Dochia și-a trimis nora la râu să spele un ghem de lână neagră până ce lâna se va albi. În ciuda eforturilor fetei ale cărei degete deja sângerau, lâna nu-și schimba culoarea. Copleșită de durere și disperarea de a nu se putea întoarce acasă la soțul iubit, fata a început să plângă. Legenda spune că Iisus Christos, impresionat de suferința fetei, i-ar fi oferit o floare, spunându-i să spele lâna cu ea și astfel se va albi. Așa a și fost. Reîntoarsă acasă, povestind toată peripeția și ajutorul dat de Mărţişor (așa îl numea fata pe Iisus, căci nu-l recunoscuse), Dochia a acuzat-o de adulter. După această peripeție, Dochia își ia turma de oi și pornește pe munte, convinsă fiind că primăvara a sosit, din moment ce Mărţişor i-a oferit fetei celebra floare. Deși dimineața părea însorită, cu cât Baba Dochia avansa, cu atât gerul și ninsoarea o cuprindeau. Legenda spune că Dochia și oile ei au înghețat, transformându-se în piatră. De altfel, rocile se pot observa și azi și par a fi o mărturie a celebrului mit românesc.

Lacul Bicaz

Lacul Izvorul Muntelui (cunoscut și sub denumirea de Lacul Bicaz) este un lac de acumulare aflat pe râul Bistriţa, un loc ideal pentru activități de agrement, de la pescuit, la plimbări cu barca, excursii cu vaporaşul, skijet și waterski. Barajul uneşte Muntele Gicovanu cu Obcina Horştei și a fost construit între 1950 şi 1960, având o lungime de 40 km şi o suprafaţă de 33 km².

Lacul Roșu

Lacul Roşu, cel mai mare lac montan din România (37km), are o istorie plină de mister. Se pare că s-a format în 1837, când în urma unor ploi abundente, un flanc al Muntelui Ghilcoş s-a surpat, mai precis versantul Nordic al Stâncii Ucigașului, blocând astfel drumul Pârâului Bicăjel. Apa s-a acumulat, formând acest lac de baraj natural. Numele său provine de la Pârâul Roşu care traversează straturi de culoare roşie cu oxizi şi hidroxizi de fier. În limba germană și maghiară, acest lac este numit “Lacul ucigaș”, căci conform legendei, surparea de teren ar fi îngropat un păstor împreună cu turma sa de oi. Însă fascinația acestui lac e amplificată de multitudinea de trunchiuri goale ale brazilor de odinioară, care ies din apă străpungând imaginea muntelui reflectat în oglinda lacului.

Mănăstirea Durău

Mănăstirea Durău este situată în stațiunea Durău, în estul munților Ceahlău, la o distanță de 5 kilometri de cascada Duruitoarea, de la care, după cum spune tradiția, și-ar fi luat numele. Biserica actuală s-a ridicat în locul unui vechi schit de maici, existent aici încă de la începutul veacului al XVII-lea. Ridicarea schitului la rang de mănăstire se datorează lui Gheorghe Panu - cunoscut om politic, jurist și gazetar – susținut și de un important ajutor financiar primit din partea statului în vremea ministrului Spiru Haret. Repararea bisericii mari, zidirea clopotniței, a bisericuței din cimitir și a caselor de oaspeţi au avut loc în vremea starețului Teofan. Biserica este zidită din piatră și cărămidă și din punct de vedere arhitectonic îmbină unele elemente tradiţional moldoveneşti cu altele mai noi, împrumutate chiar de la construcţii monumentale laice. Din 1991 până în prezent este mănăstire pentru maici.

Minunata poziționare a schitului singuratic de la poalele muntelui Ceahlău a atras și adăpostit numeroase personalități ale vieții politice, literare și cultural artistice, precum Mitropolitul Veniamin Costache, Emil Gârleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuță, Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel Baeșu, Mihail Sadoveanu.

Palatul Cnejilor (Schitul Hangu)

Un loc plin de istorie este Palatul Cnejilor, cândva un palat impunător, însă până azi au dăinuit doar ruinele acestui complex arhitectonic. Inițial mănăstire, apoi curte boierească fortificată, Palatul Cnejilor a fost un loc ce a găzduit o serie de evenimente. Unele dintre ele au fost consemnate istoric , altele au rămas doar în legendă sau în folcloristica locală. Conform datelor existente, schitul, care a constituit primul element al construcției, datează din sec. XIII.

Cheile Bicazului

Cheile Bicazului fac parte din Parcul Național Cheile Bicazului și au fost formate de râul Bicaz și afluenții săi , fiind una din cele mai atrăgătoare zone turistice ale României. Cu o lungime de 8 km, Cheile Bicazului fac legătura între Moldova și Transilvania. Tot din același Parc Național mai fac parte și alte arii protejate, precum: Lacul Roșu, Cheile Sugăului, Hașmașul Mare, Piatra Singuratică și Hașmașul Negru. Tot drumul de-a lungul Cheilor Bicazului este format din serpentine de o frumusețe rară. Pereții de calcar ai stâncilor ascund peșteri unice în lume (Peștera Neagră, Peștera Cascadă) și avene (Licas, Avenul cu Trei Intrări). Toate micile cursuri de apă afluente Bicazului fac la rândul lor alte chei, cum ar fi: Cheile Laposului, Cheile Sugăului, Cheile Bicăjelului.

Pe parcurs se pot admira Piatra Altarului - un masiv stâncos de 1120 m altitudine, masivele stâncoase Piatra Pinteștilor (847 m) și Piatra Arșiței (835 m). Printre alte stânci renumite din zonă amintim Piatra Surducului, Poarta de Piatră și Polițele Bardosului.